samedi, 15 janvier 2022 11:40

Haakakai o Hitapu - Légende de Hitapu - Tahuata/Hiva Oa

Hakakai no Hitapu haakakaitia e Uma Teiefitu

 

« O Hitapu, e hakaìki no Hanapaaoa. Vivini Hitapu me i Hanaui tihe i Faatuetahi, io te tohuamanu o Aimoa, oiaa te kotiàna. E ènata tumu, to īa tiki, patutia e nā tuhuna me i Hapatoni. I nui ai to mātou huaa i Hanapaaoa oia hoì o Etuoho… »

Tēnei, te hakaìki me i înei, o Taupo : to īa inoa toa, o Matuuvahivahi. To īa inoa hakaìki, o Taupo. Vivini īa ma àò nei o Aimoa tihe i Tahauku me Hanamenu.

U maìmaì Hitapu e fao ia Vevaunui. Ua ìte Taupo e hina īa, no te mea aê àva to īa mataèinaa, mea momo.

Pēhea ? Tēnei, ua pōpahi Taupo i nā moioè e fiti i Hanapaaoa, enā me te tau huaa i èià. Mea à, umoì e hakaìte e moioè tēnei. (Te moioè, e ènata hakakotia i te hana haanana).

Eīa me nā manu a Hitapu, peàutia e mou kōao. I òto o te maataò te èka o teâ mou manu. Mea tata me te faè o Hitapu. I tēnei, ua tihe hua mou ènata moioè nei io te tau huaa. Ua ūiūi :

« E aha te pō e ùtu ai te toa ? » (te ùtu, e tōua)

« To mātou òno, o Hotunui te pō. »

« Ae ? »

« E, e, o Hotunui te pō, a tahi a hee atu Hitapu no te ùtu i te toa no te fao hoì ia Vevaunui. »

Ua òno hua mou ènata.

« I hea à hua mou manu a Hitapu ? »

Teâ mou manu, mea ìna manamana, te peàu. Me he mea e hee Hitapu i te tōua, e ūi i teâ mou manu :

« Kōao. E ìò Vevau ia ù ? »

Ia tani « Kō ! », ua tani hua mou manu ; me he mea aî tani, aòè i hoa.

Peàu te ènata enā no he maataò te noho, mea tata me te faè o Hitapu. No te mea ia ìna tūmoe aè, e tihe Hitapu e ūi i nā manu :

« Kōao, e ìò Vevaunui ia tātou ? » 

Ia tani « Kō ! », e hee Hitapu i te tōua. Me he mea aòè, aê tani teâ manu aê ìò te fenua ia īa…

« Ae ? »

« E. »

Aìna tūmoe pō, ua naò hua mou ènata moioè i òto o te maataò a Hitapu. Ua ìmi i hua mou manu e ùa. Koàna, kāvii i te kākī, ua èka i to he maataò. Ua taha Hitapu io te maataò :

« Kōao ! »

« Kō ! »

« E ìò Vevaunui ia tātou ? »

« Kō ! »

Māàma aè i te pōpōuì, ua peàu Hitapu i te mataèinaa :

« A haapeipei, e ìò Vevaunui ia tātou. A tiaì ia Hotunui o te pō. »

Ua òno atu teâ mou ènata moioè. I te huatia mai, u hakaìte i te tau poì, o Hotunui o te pō. Enā tihe mai Hitapu no te tōua, no te fao ia Vevaunui.

Eīa nā iâmutu o Taupo i Tahuata, e mou toa : O Tehota me Namataautea. O Tehota te hāmua, o Namataautea te teina. E mou māhana teâ mou ènata. Enā to âua paepae e vai nei i Motopu, i uta o Vaioamu.

Pōpahi Taupo i te keèe io nā toa no te toko ia âtou. U hakaìte i te pō e tihe ai Etuoho no te fao ia Vevaunui.

Peàu mai hua mou iâmutu :

« E, o Hotunui te pō, te māàma, ua tihe atu mātou. »

E fitu vaa, e fitu tekau ènata e tahi vaa. Ua hee teâ poì, ma te fenua ataha, tihe i nā kēkē nei, fiti ma uta, tihe ma ùna o Taaoa, u tapatapa :

« E Tiu, e Tiu, ùa tāua. »

Aê he èo e ònotia me i àò, aê he vave. Peàu te toa i hua poì, enā hakaùa. Aê ihoā he èo e ònotia. Ua mate âtou i te one. Ua hee. Tiòhi Tiu, mea nui, aî peipei te kaikai, pēhea te vave.

 Ua hee ma no he uapu tihe i Fatueki io teâ ava èpo piàu. Ua pii te teina i ùna. Tapatapa. Aê aneiho he mea. Tiòhi, mea nui. Ua taha tihe i ùna o te ava tiòhi mai i Atuona. Enā me te uapu fiti pu i uta. E vai à me tītahi taha i uta e ìtea te tohua o Pekia. Enā me te vai i ùna, te Vaiomioi te inoa. Mea à, mea hou tēnei inoa. Taupo hoì o Matuuvahivahi. U tapatapa :

« Matuuvahivahi, Matuuvahivahi

Matuuvahivahi, tāua, tāua. »

Me teâ mataèinaa nui e, e fitu vaa, e fitu tekau te vaa e tahi. Ua vave me i àò.

« Tāua, tāua !

Matuuvahivahi, Matuuvahivahi

Matuuvahivahi, tāua, tāua ! »

Ua tū Matuuvahivahi me i vāvena o hua mou iâmutu nei me te peàu :

« Tāua, tāua ! »

Peàu atii à :

« Tāfai, tāfai te kaikai ».

Māòona, na Matuuvahivahi teâ tau mea, ua tuu i te taha i nā toa. Nā toa hoì o Mioi me to īa mataèinaa, e èka i Kereto nei. Nā toa me i Hanamenu me to īa mataèinaa ma uta, enā me tītahi uapu i uta o Atuona. O Matuuvahivahi me to īa mataèinaa ma te uapu o te Karavario nei, no te mea ma èià te tihe mai o Etuoho.

Te heetina o Hitapu me to īa mataèinaa, o Hotunui te pō. I te māàma, ua hee mai Hitapu me to īa mataèinaa i Aimoa hakaēa. Ua haahei oti te ava.

Ua peàu atu Matuuvahivahi i to īa poì

« Ia tihe te māhina, e tahu te ahi i te Ava oTiu. »

Peàutia atu e teâ mou toa moioè i te poì me i Etuoho to âua huaa :

« Te taha i tahutia me te ahi, oiaa Vevaunui. »

Ua mau i te poì me i Etuoho te taha i tahutia me te ahi, oiaa Vevaunui. Tihe ai âtou i Faatuetahi, ua haapō i èià. Ua tihe te māhina, i hee ai. Te heetina, u mititō te tau poì o Vevaunui. Aê he tuìtuì. Peàu hoì a tuu te poì ia hee i àò.

Ua tahutia te ahi i te Ava o Tiu. U metaò ihoā te poì o Etuoho, oiaa Atuona, oia hoì o Vevaunui. A hee nei, a hee nei, a hee nei à, ua pao te poì i Taaoa. A tahi a tū te poì no Naiki, ua mau te poho, ua mau i no he ava. A tahi a ìte te toa Hitapu ua mate âtou. Te huatina o âtou, i tōua ai. Na te poì òmua me i Taaoa i tōua. Tōuatia mai me i Taaoa tihe i Tehutu, tihe mai i Atuona, tihe i Kereto. Eīa hoì Mioi i èià. I uta atu, enā me Naiki i èià. Te poì i hiki ma uta, ma he uapu ma uta, ua mate i te poì no Hanamenu.

Te poì i hiki ma tai, oia hoì ma Kereto, enā me to Mioi. Ua peàu Tehota i te teina :

« E ènata e tuu, e ènata e tā. E ènata e tā, e ènata e tuu. »

Io te teina, aê he ènata e haapohoè. Tā anatu. Aî koa, ua fati te ùu. Peàu te tuaana :

« Hua mea êe, peàu hoì teâ mea e mate pāìoìo. »

hitapu

Me he mea aê ìi hakaùa te poì o Etuoho no te tōua. Me he mea ua mate te pāìoìo. Ua mate te hakaìki Hitapu. Tātia e te teina, oia hoì o Namataautea, na īa i tā. Fati te ùu i ùna o īa. Te topatina, topatia i òto o te tai. Ua ìte nā ènata te i patu i te tiki, ua hua âua ma no he vaa. No te mea e hua Hitapu. E ìmi nei te poì o Naiki i te hakaìki, maìmaì âtou e kai. Ohia ua ìte nā ènata i te topatina i no he tai, i hua ai te vaa. E fia oti vaa i hee ma àò, e ono oti. Koàna te tino o Hitapu me i Hanakee, ua àna, aî topa i àò. Na te tiki i ìtetia ai. Na teâ mou ènata i patu i te tiki o Hitapu i ìte ia īa. Hapaiìa i òto o te vaa, nunuu, àvea i Hapatoni. Tahipito à, ua mate. Pohoè atu ai tahipito ènata. I ìò atu ai te rē ia Matuuvahivahi, oia hoì o Taupo. Anoa aòè teâ tau toa me io Mioi, ua ìò tēnei fenua ia Hitapu.

Àvea te hakaìki Hitapu i Hapatoni. Tomia te tino i Hapatoni. Ma hope iho, haahuatia te upoo i òto te ana i Hanapaaoa. E vai nei teâ tau ana kākiu o te poì. Oiaa te teào o Hitapu.

© Te Haè tuhuka èo ènana - Académie marquisienne – Èhua/janvier 2022

 

Propulsé par CComment

Haatumu

Culture

Joomla Template by ThemeXpert